vineri, 5 decembrie 2008

. . .

sunt Nemo, si cand se invarte prea tare lumea cu mine, ma reasigur ca sunt ok invartindu-ma in jurul cozii… unu.. doi.. trei. daca ies trei dungi la numaratoare, totul e in regula. imi place apa. imi place sa dau din aripa, si sa o imping sau sa o atrag spre mine. si ca un nemoo care se respecta, am inotat in apa limpede si curata, tulbure si intunecoasa, am inotat impotriva curentului, sau m-am lasat dus de el.
imi place metamorfoza. imi place sa ies din cand in cand la suprafata. Unde… am forma de om. la inceput , calc incet si atent la echilibru. dupa ce prind curaj, incep sa alerg. ma bucur ca fug in pas cu vantul. din puf de papadie mi-am construit o vela mare,.. alunec intre nori. cateodata, rup o ramurica si o tin ridicata , iar norii se invaluie pe ea ca si pe vata-de-zahar a copiilor. musc cu pofta, din cate un norisor, il musc de nas, de urechi, de obraji. ei rad. stiti ca norii au obraji , nu? obraji grasuti si pufosi.

..dupa ce modelez norii, , pun piciorul pe pamant. ii vad pe cei din jurul meu, si ii urmaresc. ieri , mergand dupa pasii lor, am ajuns intr-un mall. plin, plin de oameni. m-am uitat cu atentie la pasii lor. siguri, nepasatori. am ajuns la ingerasi, fundite, clopotei. toate culorile lumii. pasii din jurul meu nu mai au putere. pentru ca se aude un zumzet vesel si soapte . clopoteii, mosii cu nasul rosu, globurile cu pieptul bombat se agitau…si se agitau..

… se insereaza, stau pe malul unui rau. fosnesc gandurile, alearga norii. am dat usor din mana, …au cazut toate pe jos. atunci am luat o frunza mare , le-am asezat frumos, comod pe ea. m-am aplecat peste apa , le-am lasat sa fuga. pe racoarea paraului, pe curentii apei, in mare, in ocean , in aer.

Niciun comentariu: