fara ganduri

fuge pe cararea dintre firele de iarba. nu se uita in sus, sunt mult prea inalte si simte ca nu poate sa-si pastreze mintea limpede. frunzele moarte ii taie calea. cu greu ajunge pe marginea buturugii.
in aer e miros de parau rece de munte. parca soarele e mai frumos, mai limpede. norii sunt azi mai albi, si soptesc o melodie pe care nu o intelege.oglinda apei de seara. nu o vazuse de mult si o face sa respire culori.
lumea se invarte in jur ,prea repede, ameteste si se aseaza pe pamantul tare.
vrea sa faca apa bulgare, deschide palma si nu e nimic. 2 picaturi cad cu zgomot.
o gramajoara de ace de brad. in aer e iz de verde. se acopera cu ele si inchide ochii. praful de vise se aseaza incet. nu se mai poate gandi la nimic.