of ca s-a facut octombrie de cand nu am mai trecut pe aici. adica...am mai trecut, da mi-am cumparat niste creioane de la magazinul universal, o enervare de creioane. de fiecare data cand incepi sa scrii cu ele se rupe varful cu un poc finut si zboara mina prin casa. sunt sigura ca in toate unghiurile ascunse ale camerei sade frumos o mica mina de creion.
aud iarna cum vajaie pe la tocul ferestrelor. cioc-cioc, vin acuma :( . o alung cu mana, ma uit afara , si fac abstractie de temperatura. e soare si frumos. nu stiu ce am cu biata iarna. de cativa ani incepe sa-mi displaca profund. ma indeamna la hinernare si ma enerveaza. am constatat ca sunt ca ursii. daca incep somnul de iarna nu ma mai trezesc din el. cateodata nu ma trezesc nici primavara.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
chiar ca n-ai mai trecut demult…
offf…. nici mie nu imi mai place iarna; imi placea; insa cu cat se strang mai mult grijile cu atat mai putin imi plac iernile; si mi-e mila de iarna; da nici ea nu se lasa, si-a ratacit hainele de nea si vine mai mereu dezbracata de alb si zgrumturoasa si artagoasa, cu vanturi turbate agatate ca un sal in jurul gatului si ger la butoniere; parca-i Cruela :)))
cruela de-mon...
cre ca i de la varsta mosule! saraca iarna
noi suntem de vina nu iarna...din pacate. da ce sa facem...
Trimiteți un comentariu