marți, 11 noiembrie 2008

inauntru

i-am spus de mult ca nu o sa mai scriu despre ea. nici nu am vrut, dar am lasat-o pe ea sa faca primul pas. o urmaresc, am gasit-o in mai multe ipostaze , asa ar trebui sa fie acuma. daca se supara pe mine, nu e nimic. ii va trece. intotdeauna a facut la fel.o sa-i spun sa numere pana uita ca e suparata. o data a numarat toate frunzele de toamna. si mi-a spus ca sunt tot atatea crengi care plang dupa ele. cand era mica a invatat ca trebuie sa numere oi. dupa aceea a trecut la fluturi. iar acuma numara visele. si fuge sa prinda picaturile de ploaie, sa nu se sparga de asfalt..

Niciun comentariu: